CU ESPRESSU’ – Revista presei, 25 octombrie 2018

Drama refugiatului la budă

E ceva ce o majoritate a cititorilor noștri de sex masculin va înțelege. Statistic vorbind, potrivit unui studiu britanic, bărbatul modern petrece, în medie, 7 ore pe an închis în toaletă pentru a-și găsi liniștea. Principalele generatoare ale acestei nevoi? Cicălitul șefilor sau al partenerei de viață, fuga de munca mai grea, posibilitatea de a citi sau sta pe internet fără a fi deranjat sau, pur și simplu, adunatul gândurilor. Jumătate dintre cei chestionați afirmă că nu mai găsesc aproape deloc timp pentru ei înșiși și că retragerea la toaletă e ultimul refugiu pentru un pic de timp cu sine. Să fim sinceri, 7 ore pe an nici măcar nu e mult, dacă stai și de gândești la cât petrece, în medie, femeia în fața oglinzii „să se mai aranjeze un pic”.

Cel mai bun prieten al burgerului

Am exagera oricât am specula pe marginea originii cerșetoriei. Cert e că noi, oamenii, suntem departe de  a fi singura specie care practică cerșetoria inclusiv ca sport sau viciu.

Povestea vine din statul american Oklahoma, unde Princess, o cățea cu casă, cu stăpână grijulie și cu libertate de mișcare exploata fără scrupule compasiunea oamenilor. Mai precis, se așeza în fața unui restaurant McDonald’s local, luând postura unui câine vagabond și flămând, ca să primească hamburgeri de la clienți. Stăpâna s-a prins la un moment dat și a organizat un „flagrant”. Toată tărășenia, aici.

 

Comunist din tată-n spermatozoid

Patriotismul și devotamentul față de Partid se transmit genetic. Cum, nu știați ? V-o spune conducerea unei bănci de spermă din Beijing, care cere clienților donatori să-și iubească patria socialistă, să fie loiali Partidului Comunist Chinez și să posede și alte „calități politice favorabile”. Anunțul băncii, postat pe o rețea socială, a fost șters după ce a devenit ciuca bătăilor pe interneții chinezești.

 

Cei mai proști tâlhari din lume?

Cel mai probabil da, dacă ne luăm după această poveste din orașul belgian Charleroi, unde patru indivizi mascați au vrut să jefuiască un magazin. Proprietarul le-a spus că e prea devreme pentru încasări și că, dacă vor să plece cu ceva, să revină seara, la închidere. Ceea ce infractorii au și făcut – și nu o dată, ci de două ori – timp suficient pentru patronul magazinului să înțeleagă cu cine are de a face și să cheme poliția pentru a-i aresta pe loc.

CU ESPRESSU’ – Revista presei FUN! – 17 octombrie

Google Stret View, acest „Trădați în dragoste” planetar

Această știre – un dublu ghinion, indiferent de unde privești – ne amintește străvechiul proverb care spune că „adevărul iese la suprafață ca untdelemnul”. Pe scurt, căutând să vadă cum arată o casă cu celebra aplicație Google, un bărbat din Peru a descoperit o poză veche de cinci ani cu soția sa, într-o impostază tandră cu un alt bărbat. Soția a recunoscut, bărbatul a intentat divorț. Nu poți să nu te întrebi dacă mai e vreun loc ascuns de ochii Interneților pe lumea asta – dacă nici în inima munților Anzi nu te mai poți pupa discret!

 

Cea mai torcătoare eroare de comunicare!

(sursa foto)

Mmm drăguță poza, nu…? ca infinite alte poze cu pisici drăguțe de pe Internet. Nu e însă orice poză cu pisici drăguțe, ci motivul unei mici crize de comunicare provocate de ambasada Statelor Unite în Australia. Potrivit presei britanice, această poză, însoțită de o invitație la o petrecere în pijamale a fost trimisă în numele Departamentului de Stat al SUA către un număr nespecificat – dar cu siguranță nu mic – de persoane și instituții. Ambasada americană din Canberra și-a cerut scuze pe un  ton glumeț, afirmând că poza a fost trimisă din greșeală de un proaspăt angajat, în timpul unui training. Probabil, oricum, că dacă diplomația ar comunica prin (poze cu) pisici, lumea ar fi una mai bună.

 

Reîncarnarea – tehnici botoșănene

Această știre este, de fapt, o dramă, dar nu poți să nu remarci umorul cât se poate de negru din spatele ei. Agenția Mediafax anunță că, pe fondul unei defecțiuni generale de peste trei zile a frigiderelor din Compartimentul Prosectură (adică morga) din Spitalul Județean Botoșani, personalul medical a fost nevoit să mute cadavrele depozitate la Maternitatea din oraș. Cum ar veni, după moarte, o nouă viață!

 

Hai noroc pentru simbolul păcii, hâc!

Rămânem ancorați în singura realitate care contează în era fake news – cea a animalelor simpatice – cu această știre venită din Noua Zeelelandă, unde un porumbel din rasa locală kereru tocmai a primit titlul de „pasărea anului 2018”. Motivul – se îmbată cu fructe fermentate și cade foarte des, de beat ce e.

Priviți!

Cea mai bună cafea: la cafenea sau acasă?

O multitudine de condiționări fizice și chimice contribuie la cea mai buna cafea. Află mai multe despre ele! 

 

crema espresso

Cafeaua este unică în rândul băuturilor artizanale prin faptul că prepararea acesteia joacă un rol semnificativ pentru calitatea sa în momentul consumului.

Oamenii cumpără bere la draft și vin sub formă de produse finite; singurele variabile controlate de cel care le servește sunt temperatura de servire, recipientul în care le servește și tehnica de turnare (aerisire, în cazul vinului).

De ce, așadar, cafeaua preparată de un barista la o cafenea are mereu un gust diferit – aproape întotdeauna mai bun – față de aceeași cafea preparată la domiciliu?

S-ar putea să fie și de la anii lui de pregătire, dar mai probabil este abilitatea lui de a valorifica principiile chimiei și fizicii. Variațiile de temperatură, chimia apei, distribuția dimensiunilor particulelor, raportul dintre apă și cafea, timpul și, nu mai puțin important, calitatea cafelei verzi joacă un rol crucial în producerea unei cești de cafea gustoasă. Talentul unui barista adevărat stă, așadar, în modul în care controlează aceste variabile care permit ceștii de cafea să fie reproductibilă.

portafiltru espresso

Cât de tare să fie cea mai buna cafea?

În afară de rolul psihologiei fiecăruia dintre noi și a mediului înconjurător – două motive pentru care o ceașcă de cafea preparată de un barista are un gust mai bun -, trebuie să luăm în considerare metoda de preparare în sine.

Oamenilor le plac, în general, băuturile care conțin compuși ai cafelei (acizi organici, esteri și heterocicluri, pentru a numi câteva) în concentrații de 1,2-1,5% (ca în cafeaua la filtru) și favorizăm și băuturile care conțin concentrații ale acelorași compuși de 8-10% (ca în espresso). Concentrațiile din afara acestor intervale sunt dificil de executat. Există un număr limitat de tehnologii care ating concentrații de la 8 la 10 la sută – iar dintre acestea, espresso este, de departe, cea mai cunoscută și utilizată.

Există însă multe modalități de a obține o băutură care conține cafea în concentrație de 1,2-1,5%. Infuzia simplă, cafeaua turcească, cea arăbească, aeropresa, presa franțuzească, sifonul – fiecare dintre aceste tehnici obține la final o cafea cu gust bun în jurul acestor concentrații. Aceste metode de preparare se bucură, de asemenea, de un avantaj față de prepararea prin metoda espresso: sunt mai ieftine. Toate aceste metode au ca rezultat aproximativ aceeași cantitate de cafea în ceașcă. Deci, de ce pot avea un gust atât de diferit?

 

Când cafeaua întâlnește apa

Există două tipuri de dispozitive de preparare a cafelei pentru metodele cu concentrație scăzută – cele care scufundă cafeaua în apă și cele care pun apa peste cafea.

Din punct de vedere fizic, diferența majoră este că temperatura particulelor de cafea este mai mare în cazul imersiunii depline. Cea mai lentă parte a extracției de cafea nu este rata la care compușii se dizolvă de pe suprafața particulelor. Mai degrabă, este viteza la care aroma de cafea se deplasează prin particula solidă la interfața apă-cafea, iar această viteză crește odată cu temperatura.

O temperatură mai mare a particulelor înseamnă că vor fi extrași mai mulți compuși gustoși prinși în particulele de cafea. Însă temperatura mai ridicată permite, de asemenea, dizolvarea mai multor compuși nedoriți în apă. Picurătoarele și alte sisteme de infuzare sunt mai complexe. Spre deosebire de metodele de imersiune completă în care timpul este controlat, timpii de preparare ai infuziilor depind de mărimea măcinișului de cafea, întrucât acesta controlează debitul.

cafea si apa

Raportul apă-cafea contează, de asemenea, pentru timpul de preparare. Măcinarea mai fină pentru a crește extracția schimbă în mod invariabil timpul de preparare, deoarece apa curge mai greu prin măcinișul mai fin. Se poate crește raportul apă-cafea utilizând mai puțină cafea, dar pe măsură ce masa de cafea este redusă, timpul de preparare scade. Optimizarea preparării cafelei la filtru este, prin urmare, multidimensională și mai dificilă decât metodele de imersare completă.

 

Alte variabile pe care poți încerca să le controlezi

Chiar dacă puteți să optimizați atât metoda cât și aparatul pentru prepararea cafelei pentru a imita cu precizie cafeaua preparată de un barista, tot e foarte posibil ca băutura preparată acasă să aibă un gust diferit față de cea din cafenea. Există trei coordonate care au un impact uriaș asupra calității cafelei: chimia apei folosite la preparare, distribuția dimensiunilor particulelor produse de râșnița de cafea și prospețimea cafelei.

Chimia apei: Cafeaua este o băutură acidă iar aciditatea apei cu care o preparați poate avea un efect important. Apa care conține niveluri scăzute de ioni de calciu și bicarbonat (HCO3) – adică apă moale – va duce la o ceașcă de cafea foarte acidă, uneori descrisă ca fiind acră. Apa care conține niveluri ridicate de HCO3 –  apa dură – va prepara o băutură cu gust foarte amar, deoarece bicarbonatul a neutralizat cea mai mare parte a acizilor aromatici din cafea.

În mod ideal, ne dorim să preparăm cafea cu o apă care să aibă concentrațiile chimice echilibrate. Dar e destul de posibil să nu cunoașteți concentrația de bicarbonat din propria apă de la robinet, iar o mică schimbare face o mare diferență. O sugestie: încercați să preparați cafea cu apă filtrată prin purificator și să o comparați cu cafeaua făcută cu aceeași apă, dar direct de la robinet. Ori, și mai mult, comparați o cafea cu apă de la robinet cu o cafea făcută cu apă minerală plată. Veți înțelege mai bine cât de importantă este calitatea apei în gustul final al cafelei!

Dimensiunea particulelor de cafea produse de râșniță este, de asemenea, importantă. Există discuții cu privire la modul în care puteți optimiza setările de măcinare atunci când utilizați o mașină de măcinat. Una dintre idei susține măcinarea cafelei cât mai fin posibil pentru a maximiza suprafața, ceea ce vă va permite să extrageți cele mai delicioase arome în concentrații mai mari. O altă idee pledează pentru măcinarea cât mai grosieră posibil pentru a minimiza producerea de particule fine care conferă arome negative. Poate că sfatul cel mai util aici este să determinați ceea ce vă place cel mai mult pe baza preferințelor dvs. Cert e că dimensiunea măcinișului are o influență directă asupra gustului final al cafelei.

macinatura cea mai buna cafea

Nu în ultimul rând, prospețimea cafelei este esențială. Cafeaua prăjită conține o cantitate semnificativă de CO2 și alte substanțe volatile blocate în matricea de cafea solidă. În timp, aceste molecule organice gazoase vor evada din boabele de cafea. Mai puține substanțe volatile înseamnă o ceașcă de cafea mai puțin aromată.

Acasă, puteți încetini învechirea prin răcirea cafelei. Nu ar trebui să răciți cafeaua într-un vas deschis –  în schimb, o puteți depozita într-un container etanș în congelator, ceea ce îi va prelungi în mod semnificativ prospețimea.

Așadar, nu vă simțiți prost dacă ceașca de cafea preparată acasă nu se ridică la nivelul celei cumpărate din cafenea. Există o mulțime de variabile – științifice și de altă natură – de care trebuie să ținem cont pentru a produce o ceașcă de cafea de cea mai înaltă calitate. Puteți fi siguri că majoritatea acestor variabile nu sunt optimizate de un algoritm matematic, ci mai degrabă de preferințele cuiva. Cel mai important lucru este să vă bucurați de cafeaua voastră de fiecare dată!

(adaptare după acest material)

piesa reclama kafune

Ai iubit-o, ai urât-o, dar nu te-a lăsat în apatie: piesa din reclama KAFUNE

Pentru echipa KAFUNE, prima jumătate a lui 2018 a stat sub semnul unei mari întrebări: am ales bine sau nu melodia clipului nostru publicitar? Ne-am pus întrebarea asta pentru că, din minutul 1 al primei difuzări a reclamei am fost asaltați de mesaje precum „cine cântă bijuteria asta, o găsesc pe Youtube?” sau, dimpotrivă, „am vrut să încerc KAFUNE dar mă enervează prea tare piesa din reclamă”. Am primit ratinguri de 5 – sau, dimpotrivă, de 1 – în strictă legătură cu aceeași piesă.

Statistic vorbind, alegerea a fost nu bună, ci ideală! Mult mai mulți dintre voi ați devenit interesați de KAFUNE pentru că optimismul debordant, amestecul de poftă de viață și delicatețe transmis de piesă v-a smuls cel puțin un zâmbet…

Pentru cei care și-au manifestat curiozitatea, piesa se numește „Question 3” („Întrebare 3”) și aparține trupei franceze Cabadzi – o trupă de rap și slam din Nantes ce combină stiluri și influențe din mai multe curente muzicale europene și latino-americane.

Iată piesa Kafune!

Cafeaua, o băutură pentru toate simțurile

Cafeaua – băutura din ceașcă sau cană – este cunoscută direct prin trei simțuri (olfactiv, gustativ, tactil) și, indirect, prin celelalte două (vizual și auditiv).

În articolul de față încercăm să explicăm raportul dintre cafea și simțurile cu care aceasta interacționează direct atunci când o gustăm.

Există chiar o „hartă” a acestei interacțiuni, care să ne ajute să înțelegem mai bine ce, de ce și cum ne bucură o gură de cafea.În centrul tuturor interacțiunilor se află, așadar, SAVOAREA – un termen complex care preia din fiecare interacțiune cu un simț. Altfel spus, dacă toate chimiile unei cafele se întrepătrund într-o proporție care ne satisface atunci când luăm o sorbitură, vom spune despre acea cafea că e savuroasă. Japonezii consideră chiar că savurosul este un al cincilea gust, distinct de cele consacrate – acru, amar, dulce și sărat.

GUSTUL este impresia percepută de senzorii din cavitatea bucală activați de moleculele „cu gust”. Gusturile percepute la cafea sunt amăreala, dulceața și acreala. Gustul sărat apare foarte rar, de obicei dacă boabele de cafea sunt udate cu apă de mare în timpul transportului. În ce privește cafeaua, gustul amar al anumitor compuși este mascat de compușii dulci și întărit de cel sărat sau acru. Amăreala uneori neplăcută din cafea are de obicei legătură fie cu prăjirea excesivă a boabelor, fie cu prepararea incorectă a băuturii. Aciditatea (care dă gustul acru) al cafelei, deși poate nu „sună” bine, este o componentă adesea dorită în cafeaua noastră. O cafea ideală trebuie să aibă o aciditate sensibilă, dar nu exagerată – un barista italian v-ar spune că o cafea perfectă are proporții echilibrate de dulceață și aciditate. Dulceața apare în cafea grație mai multor substanțe, în marea lor majoritate carbohidrați solubili. Este gustul care le echilibrează pe celelalte – într-o cafea bună, compușii dulci îi vor „neutraliza” pe cei amari și-i vor „domoli” pe cei acri sau sărați.

AROMA – atunci când adulmecăm ceașca de cafea aburindă simțim doar o parte dintre aromele cafelei. Cele mai multe sunt percepute după ce luăm o sorbitură, iar substanțele volatile cu particule aromate circulă de-a lungul canalelor retronazale către bulbul olfactiv.

Limba română nu este foarte generoasă cu termenii care definesc senzațiile olfactive ale cafelei – de pildă, noi folosim același cuvânt – „aromă” – pentru mirosurile cafelei. De fapt, cele pe care le percepem exterior, prin nări, sunt „parfumuri”, în timp ce cele pe care le simțim după ce bem cafeaua, prin canalul retronazal, sunt „aromele”.

Sunt zeci de arome pe care le putem distinge în cafea, iar fiecare blend de cafea va da alte arome. Sunt trei mari categorii de arome identificate de specialiștii cafelei:

  • Enzimatică (adică cele fructate, florale sau ierboase, cu arome care amintesc de floarea de cafea, scorțișoară, măr, caisă, petale de trandafiri etc.)
  • Zahărul brun (aromele de alune, ciocolatii și caramelizate, cu note de arahide, pâine prăjită, migdale, miere, sirop de arțar etc.)
  • Uscată (aromele rășinoase, picante și carbonate, precum cele de semințe de pin , coacăze negre, camfor, piper, cimbru, mergând până la aroma de afumat, ars sau carbonizat)

ATINGEREA CAFELEI dă mai multe senzații, legare de temperatură, de corpolența lichidului, de vâscozitate și de astringență. Câte un pic despre fiecare:

  • Senzațiile fizico-mecanice sunt cele cu care percepem diferențe de lichiditate, vâscozitate și consistență din cafea. De pildă, ele ne spun când bem o cafea turcească la ibric, unde pulberea de cafea măcinată foarte fin va continua să plutească în ceașcă și după ce se așază zațul pe fund. Noțiunile de corpolență și vâscozitate a cafelei sunt, de pildă, slab, apos, lejer, plin, dens, greu etc.
  • Senzațiile termice sunt, deisgur, cele cu care evaluăm temperatura cafelei. Temperatura cafelei este extrem de importantă pentru că variația (răcirea, mai precis) afectează capacitatea multor substanțe de a se evapora și, implicit, gustul pe care ni-l dă cafeaua.
  • Senzațiile trigeminale se referă la perceperea astringeței cafelei – ceea ce numim, popular, „gura pungă” – și care apar atunci când boabele de cafea nu au fost culese după ce s-au copt. Astringența este întotdeauna de evitat în cafea, iar o cafea care lasă „gura pungă” este, evident, de nebăut.

CU ESPRESSU’ – REVISTA PRESEI FUN! – 30 iulie 2018

Dezastre, fake news, abuz de putere, corupț…

UPS!

AUTORUL ACESTOR RÂNDURI NU ȘI-A BĂUT CAFEAUA…

Să revenim la ale noastre, mai FUN și nu mai puțin adevărate. No fake news!

  • Există o listă lungă de proteste inedite care s-au dovedit eficiente pentru că, atrăgând atenția asupra unei probleme reale de o manieră amuzantă, au atras simpatia publicului și au pus presiune pe autoritățile răspunzătoare de rezolvarea unei probleme. Câteva exemple:
  • Prin 2009, o companie de IT din Africa de Sud a trimis 4 giga de date într-un stick de memorie prins de piciorul unui porumbel voiajor la câteva sute de km distanță. Compania protesta astfel față de calitatea (pe atunci) deplorabilă a infrastructurii de Internet din această țară. Porumbelul, desigur, a ajuns mai repede la destinație decât un transfer de date prin cablu.
  • Ceva mai recent, în Marea Britanie, un șofer exasperat de gropile din asfaltul șoselelor din oraș a început să deseneze penisuri uriașe în jurul acestora. Evident că abia așa autoritățile s-au auutosesizat, s-au mobilizat și au astupat gropile din asfalt;
  • Ei bine, cel mai recent protest vine de la vecinii unguri, unde niște bloggeri exasperați de viteza foarte mică a trenului între două orașe importante s-au întrecut cu trenul – și au câștigat. Mai are rost să precizăm că unul dintre bloggerii respectivi purta un costum de melc…?

Poate cea mai satisfăcătoare știre de zilele astea vine de la noi, din Mehedinți, unde o tânără a primit acasă, prin curier, gunoiul pe care și-l aruncase nonșalant pe geamul mașinii. Un gorjean cu simț civic, indignat de gest, a identificat-o pe femeie după facturi și acte aruncate alături de pamperși și deșeuri menajere. Sperăm că mulți români se vor gândi de două ori de-acum, înainte să arunce gunoi pe geamul mașinii!

Am păstrat pentru final două știri despre cel mai important lucru pe lumea asta – după cafea și Internet, desigur – PISICILE!

  • Niște cercetători au publicat un raport potrivit căruia dacă vrei să speculezi la bursă, sau să-ți deschizi o prăvălie, mai bine îți iei mai întâi o pisică. Asta deoarece s-a descoperit că principalul parazit purtat de pisici și transmis la om, celebrul Toxoplasma Gondii, ne afectează creierul de o manieră care ne face mai deschiși către asumarea de riscuri – condiție esențială în orice efort antreprenorial.
  • Într-un orășel din  statul american Michigan, o pisică de 9 ani a învins 13 câini, un păun și un țap în cursa pentru câștigarea unui mandat de primar. Până la recentul scrutin, politiciana torcătoare ocupase funcția de vice-primar. Mai aveți nevoie de alte detalii…? J

Cafeaua nu e bună pentru sănătate. E foarte bună – și prelungește viața!

…și n-o spunem noi pentru că vindem cafea, ci ditamai oamenii de știință!
Mai precis, presa a vuit după publicarea unui studiu de amploare realizat de cercetători din SUA, potrivit căruia chiar și cei mai înrăiți băutori de cafea riscă mai puțin o moarte timpurie, în raport cu oamenii care nu beau deloc cafea.
Pentru că veștile bune nu se opresc aici – nu contează nici ce tip de cafea, nici câtă cafea bei. În urma studiului a reieșit, pur și simplu, că băutorii de cafea au șanse să trăiască mai mult decât cei care nu se ating de cafea.
Echipa a folosit datele culese în urma unei ample cercetări pe teme de sănătate, la care au participat peste 500 de mii de oameni timp de mai multe decenii. Cercetătorii de la Institutul Național al Cancerului din SUA au analizat apoi datele din perspectiva consumului de cafea – de care (și câtă) cafea obișnuiau să consume participanții la studiu. După aceea au analizat diferențele apărute, în decurs de 10 ani, în genele implicate în metabolizarea cafeinei.

Există câteva explicații ale beneficiilor majore pe care cafeaua le are pentru sănătatea noastră. Una ar fi că e o sursă principală de antioxidanți în dieta modernă. Iar antioxidanții combat efectele degradării ADN-ului în timp. O altă explicație stă, desigur, în multiplele efecte demonstrate ale cafeinei – de la rolul antiinflamator asociat cu diabetul și cu bolile cardiovasculare la rolul pozitiv pe care îl are în lupta cu boli grave precum cancerul la colon, boala Parkinson sau cancerul la ficat.

Pe scurt – beți cafea. Vă face bine pe termen scurt, mediu și, mai ales, lung!

CU ESPRESSU’ – Revista presei FUN! – 16 iulie 2018

S-a terminat, în sfârșit, nebunia cu fotbalul, că nu ne mai puteam gândi la bunele și relele noastre de fiecare zi! Felicitări Franța, bravo, Croația, dar să mai vedem acum și celelalte lucruri care contează pe lumea asta. De pildă, o cafea FUN și o lectură așijderea. Ia să vedem:

 

FUNCȚIONARI LENEȘI, URNIȚI-VĂ!

Această știre merită atenția tuturor angajaților din servicii publice care cred că dacă plimbă toată ziua o hârtie de ici până colo și-au făcut treaba. E LOC DE MAI BINE! Spaniolul Carles Recio, director de arhivă în guvernul regional din Valencia, a chiulit de la muncă– atenție – zece ani, fără ca cineva să remarce absența în tot acest timp. Leafa a curs bine-mersi, iar rețeta era simplă și eficientă: trecea pe la birou la 7:30 și la 15:30, ca să ponteze intrarea, respectiv ieșirea din muncă, iar în rest își vedea de altele. Care altele, după cum au descoperit anchetatorii, au însemnat un bordel pentru bărbați și un serial de benzi desenate erotice. Pe banii contribuabililor.

 

MUT ȘI CÂȘTIG – ÎN STRANĂ!

Una veselă cum numai pe la noi se poate întâmpla – pe fondul unui conflict între Consiliul Județean Giurgiu și Episcopia locală s-a aflat că pe statele de plată ale celei din urmă se afla, printre alții, un cântăreț bisericesc… mut! Din motive evidente, acesta nu a dat declarații presei.

 

CE MAI NUMĂRĂ SAVANȚII

Un articol publicat săptămâna trecută de suplimentul pentru istorie al BBC a făcut turul interneților mai ceva ca știrile despre Cupa Mondială: Un profesor de la Oxford a numărat toate penisurile care apar în celebra Tapiserie de la Bayeux, cronica bătăliei de la Hastings din 1066, în urma căreia normanzii lui William Cuceritorul au cucerit Anglia. Ei bine, în afară de 626 de oameni, 190 de cai, 35 de câini, 37 copaci, 32 de vapoare și 33 de clădiri, pe tapiseria veche de aproape un mileniu se află brodate și 93 de penisuri – 88 la cai, 5 la oameni și niciunul la câini.

 

AMINTIRI EXPLOZIVE

O altă știre care te-ar putea face să te întrebi serios dacă nu e ceva în neregulă cu lumea asta vine din Austria, unde o turistă americană s-a prezentat la aeroport cu un obuz neexplodat din al Doilea Război Mondial. Pentru că asta nu e totul, ea a explicat vameșilor consternați faptul că l-a „spălat bine” în camera de hotel și că nu înțelege de ce nu poate lua așa ceva ca amintire acasă, în America.

 

Stați prin prejmuri până data viitoare, revenim!

 

Creatorul cafelei nu are (încă) un nume în limba română

cafegiu sm [At: AXINTE URICARIUL, ap. ȘIO / V: cahf~, (înv) ~engiu, cahve~, (reg) ~figiu / Pl: ~ii / E: tc cahveci] 1 (Înv) Proprietar al unei cafenele sau al unui magazin de cafea. 2 (Înv) Cel care prepară sau servește cafelele (3). 3 (Înv) Slujitor la curtea domnească însărcinat cu prepararea și servirea cafelelor (3). 4 Bărbat care bea cu plăcere (multă) cafea (3).

 

Iată una dintre limitele limbii române, manifestată în domeniul nostru preferat de studiu – cafeaua. Singurul termen din limba română care desemnează expertul în cafea – cafegiu sau cafengiu – este un arhaism de origine turcă, iar în vorbirea curentă contemporană, acesta se mai referă doar la ultimul sens din definiția de mai sus – un mare băutor de cafea.

După o jumătate de secol în care consumul de cafea era mai degrabă un lux sau un eveniment (ne referim, desigur, la anii de comunism, în care cei mai mulți români beau nechezol – amestec de cafea cu năut sau nes – cafeaua solubilă, ea însăși o raritate pe vremea aceea), limba română nu a ținut pasul cu brusca întoarcere în forță a cafelei pe raft, la cafenea și în inimile noastre.

Așa că, iată, nu avem un cuvânt încetățenit care să desemneze ceea ce italienii numesc „torrefattore” sau „liquorer”, francezii „torréfacteur”, iar englezii „master roaster” – acest expert care, cu simțurile, experiența și inspirația sa, știe să aleagă și să prăjească boabele de cafea astfel încât fiecare lot sau soi de cafea să dea ce e mai bun din el.

Dacă i-am spune „cafengiu”, l-am confunda cu un iubitor oarecare al cafelei, care bea cu plăcere multă cafea. Dacă am traduce termenii consacrați de mai sus și i-am spune „prăjitor”, gândul nostru s-ar duce mai degrabă la utilajul în care se prăjește cafeaua, nu la expertul în sine.

Este lesne de înțeles că prepararea boabelor de cafea pentru consum e o îndeletnicire aflată la intersecția între experiență (deci știință), inspirație (deci artă) și talent (deci vocație).

Ce cuvânt ar putea defini expertul în cafea în limba română? Ce nume să-i dăm…? Cafeolog…? Cafetist…?

Espresso italiano. Câteva informații

Espresso este băutura preferată a italienilor, iar în ultima jumătate de veac a cucerit și restul planetei. Cum a reușit doar unul dintre numeroasele feluri în care se prepară cafeaua pe glob să devină aproape sinonim cu ideea însăși de cafea? Ce face un espresso italiano „mai cafea” decât celelalte cafele ale lumii?

 

Cafeaua obținută prin metoda espresso a apărut spre finele secolului al 19-lea și, odată cu patentarea primelor mașini de cafea care controlau deopotrivă aburul fierbinte și apa fiartă. Inițial, servirea de espresso era o modă printre elitele gurmande și connoisseurs, fiind considerată o delicatesă. Ulterior, espresso a evoluat ca specialitate de cafea, s-a răspândit pe glob și a cucerit, practic, lumea, mai ales grație evoluției echipamentelor de preparare, a dezvoltării culturii espresso și, nu în ultimul rând, a faptul că o cafea espresso înseamnă azi, pentru cei mai mulți dintre noi, CAFEAUA.

În plus, în ultimii ani cultura espresso a trecut printr-un proces similar creștinismului la finele Evului Mediu – „privatizarea”. Așa cum Reforma Luterană a eliminat nevoia de preoți și ideea de sacerdoțiu în comuniunea cu divinitatea, permițând oricărui creștin să interpreteze Biblia, apariția aparatelor de espresso pentru casă permite acum prepararea unui espresso italiano acasă, prin sistemele de monodoze sau capsule, fără intermediul „preoților” cafelei espresso – celebrii barista. Sigur, „puritanii” cafelei espresso vor spune în continuare că un espresso adevărat este doar cel de cafenea, preparat de un barista bun. Noi spunem că deja astfel de dileme țin de gusturile și pretențiile fiecăruia. În plus, nimeni nu contestă faptul că mâna unui barista expert poate duce o cafea la un cu totul alt nivel și transforma cu adevărat un simplu produs într-o experiență unică. Un lucru este cert: cafeaua „espresso italiano” s-a impus în preferințele lumii întregi, iar în spatele acestei dominații se află câteva principii clare.

 

Principiul de fabricație

Cu toate variabilele date de volumul de apă folosit la prepararea unei cești de cafea, metoda espresso diferă substanțial, fizico-chimic, ce celelalte două procedee principale de fabricație – fierberea cafelei și filtrarea. Cafeaua obținută prin metoda espresso oferă o spumă bogată și un gust unic, pe care niciun alt procedeu nu le poate oferi.

Principiul de servire

Cafeaua espresso este preparată la cerere, pe loc. Este un alt principiu care distinge metoda espresso. Consumatorul cere și așteaptă cafeaua, și nu invers (cum e cazul cafelelor obținute la filtru sau prin metoda moka).

 

 

 

Condițiile de bază

Regulile de mai jos sunt baza preparării unui espresso italiano. Odată cu globalizarea acestei băuturi, ele au multe variabile locale, însă coordonatele de bază sunt aceleași:

  • Doza de cafea măcinată pentru o porție este între 6,5 și 9 g de cafea (merită precizat aici că monodozele și capsulele KAFUNE conțin 9g de cafea, cantitatea maximă din această marjă, pentru un espresso mai puternic);
  • Temperatura apei de extracție este sub punctul de fierbere – 90 de grade Celsius, plus/minus 5 grade;
  • Presiunea apei – 9 bari, cu o marjă de plus/minus doi bari;
  • Timpul de preparare – 30 de secunde, cu o marjă de plus/minus 5 secunde;

Volumul optim al unui espresso italiano este de 25ml, cu o marjă de plus/minus 5ml