Vrei ceva cu adevărat FUN! și după Electric Castle? Dă-ți check-in la KAFUNE de la Electric Castle și ai șansa de a câștiga unul din cele trei espressoare Mini-Barista și cafea KAFUNE pentru un an!

Dă-ți check-in la KAFUNE – pe Facebook sau Instagram și te înscriem într-o tombolă unde poți câștiga, pe lângă unul dintre cele 3 pachete FUN! compuse din : 1 espressor  KAFUNE Mini Barista si 12 kg de cafea boabe KAFUNE din șase blenduri diferite, fiecare cu personalitatea și calitățile sale unice: AROMAO (2kg), ARABICA(2 kg), INTENSO (2 kg), SERENITA (2 kg), ECHILIBRIO (2 kg ) ȘI LIGHT ((2 kg).

Arată-ne cu poze cu tag pe Social Media cum te simți FUN! la cel mai electric festival al verii, iar noi avem grijă de diminețile tale cu blenduri de cafea desăvârșite și un espressor pe măsură!

Vezi regulament aici

De dimineață, la prânz, uneori chiar și după-amiaza, cafeaua rămâne pentru mulți una dintre cele mai mari “mici” plăceri ale zilei. Fie că vorbim de aburii unui espresso fierbinte, gustul dulce cu lapte de cappucino sau răcoritorul iced latte cu gheață, cafeaua ne ține treji, ne încântă, ne dinamizează și ne stimulează în fiecare zi.

Totuși, cafeaua e mai mult decât un simplu capriciu sau poftă personală. Există numeroase dovezi despre efectele benefice ale cafelei asupra sănătății individuale și a stării de spirit. Întrebarea rămâne ce plus-valoare aduce cafeaua la locul de muncă. Încercăm câteva răsăpunsuri mai jos.

Există o relație între consumul de cafea și productivitate? 

S-au publicat diverse studii de-a lungul deceniilor asupra efectelor cafelei Rezultatele au fost clar benefice : cofeina diminuează stresul, crește puterea de concentrare, întărește memoria și oferă în general o mai bună dispoziție.

În spatele acelui plus de energie are loc o serie întreagă de procese complexe.  Pe de o parte, cafeaua ne poate ține alerți și somnolența departe în zilele în care poate nu am prins atâta somn cât am fi dorit. Pe de altă parte, cofeina ne stimulează creierul în procesele sale mai complexe, cum ar fi învățarea unor lucruri noi, asocierea de fraze și cuvinte și structurarea noilor informații cât mai eficient. Nu doar atât – cafeaua e bună și pentru sporirea creativității, prin formarea de noi legături neuronale.

Dacă aruncăm o privire mai atentă la explicațiile științifice, vom vedea că multe din toate aceste beneficii se datorează cofeinei pentru că reușește să blocheze formarea adenozinei, un transmițător inhibitor. Cu cât nivelul ei este mai redus, cu atât poate conduce mai ușor la creșterea sintezei de dopamină și noradrenalină care, ați ghicit, face toate aceste efecte pozitive posibile.

Și, nu în ultimul rând, cafeaua aduce oamenii mai aproape. Lăsând deoparte explicațiile științifice, pauza de cafea oferă șansa colegilor de muncă să discute, să se cunoască mai bine și să creeze legături mai strânse. Coeziunea echipei și un loc de muncă plăcut contează pentru angajat uneori la fel de mult ca nivelul salarial sau oportunitățile de carieră.

Ce cantitate de cafea ar trebui sa consumi?

Nivelul optim de cafea e undeva la 3-4 căni pe zi – maxim 300 miligrame de cofeină. Poate părea mult pentru unii, însă o cană normală cu 100ml de cafea conține aproape 100 mg de cofeină. Așadar, dacă tocmai ai venit de la masă iar somnolența începe să-și facă loc, nu e nevoie să te forțezi să renunți la cana de cafea la care râvnețști.

Ce se întamplă dacă bei prea multă cafea?

Depășirea dozei maxime recomandate de 300mg pe zi pentru un timp îndelungat poate avea diverse reacții nocive. Cafeina ingerată prea târziu după-amiaza îți poate afecta serios somnul, poți avea stări de agitație, insomnii sau palpitații. De aceea, pentru a doua parte a zilei recomandarea e să bei cafea cu mai puțină cofeină (cum e KAFUNE Light) sau chiar decofeinizată.

Iar dacă dormi mai puțin de 7 ore pe noapte, consumi prea multă cafea, nu mănânci echilibrat și nu te hidratezi corespunzător, atunci înseamnă că ai pregătit deja ingredientele pentru un cocktail foarte nesănătos ce poate duce la dezvoltarea unor afecțiuni cronice pe termen lung. Motiv pentru care cel mai bun sfat este și cel mai cunoscut – moderație în orice faci și orice consumi!

Cum să beneficiezi la maximum de efectele pozitive ale cafelei

Dacă vrei să bei cafea, dar să o faci și cât mai sănătos cu putință, atunci ai putea începe prin a limita sau chiar evita cafeaua la ibric ori cea obținută cu ajutorul presei franceze. Cafeaua conține o serie de substanțe uleioase numite diterpeni, care, după ce sunt ingerate, pot crește nivelul de colesterol și riscul diferitelor boli de inimă. Cele două metode de mai sus sunt și cele mai dăunătoare în acest sens, pentru că mențin mai mult timp contactul dintre cafeaua măcinată și apă, ceea ce permite acestor diterpeni să intre în băutură. Metodele espresso și filtru de preparare a cafelei – mai ales espresso – sunt cele mai sănătoase tocmai pentru că timpul de contact între măcinișul de cafea și apă este mult mai scurt.

Deși nu cafeaua în sine este nocivă, ea ne poate afecta sănătatea pe termen lung dacă o bem cu lapte condensat sau prea mult zahăr. Acestea cresc cantitatea de zahăr din sânge și aduc o contribuție deloc neglijabilă de calorii care favorizează creșterea în greutate.

Poate cel mai important sfat, însă, este să înveți să te bucuri de cafea. Cu un ritm de viață tot mai alert, cu joburi tot mai solicitante, cafeaua ar trebui savurată la adevărata ei valoare. Evident că o cană de cafea va rămâne un companion de nădejde în orele petrecute la birou, însă e mult mai bine, pentru starea de spirit, dacă îți organizezi munca în jurul ideii de pauză de cafea. Pauzele acestea de relaxare și detașare ne fac un bine mult mai mare decât credem, reducând semnificativ nivelul stresului.

Dacă ești un manager sau antreprenor și citești acest articol, atunci concluzia ar trebui să fie clară: oferă angajaților tăi o cafea bună și vei vedea rezultatele.

După  perioada asta (prea) lungă de repaus, a venit momentul să ne reluăm activitățile – iar în cazul meu, să revin la frații mei din lumea mașinilor – espressoarele de cafea. M-au așteptat, tăcuți și latenți, atâta timp!

Un barista trăiește într-o formă de simbioză cu espressorul lui. E, cel puțin, cazul meu. Corpul, mintea și – în ce mă privește – espressorul  și râșnița au nevoie de înviorare, înainte de a reporni la drumul care ne așteaptă.

Pentru corp, e relativ simplu și toată lumea ar trebui să o facă- o jumătate de oră de gimnastică dimineața, un mic dejun sănătos cu, desigur, o cană zdravănă de KAFUNE alături. Iar cana de cafea e începutul pentru antrenarea „mușchiului” principal – creierul –  ceea ce-mi permite să trec peste încă o zi cu energie și chef de orice mă apuc să fac.

Pentru „mușchiul principal” al oricărei cafenele – espressorul de cafea și râșnița de alături – e, de asemenea, necesar un „antrenament” de revitalizare Nu uita, espressorul este „corpul” care-ți lucrează pudra de cafea, cafeaua măcinată, pe care o transformă în motivul pentru care oamenii se opresc la tine – cafeaua espresso, care face lumea să se învârtă ! Ei bine, asta durează mai mult, necesită și alt tip de asistență și arată cam așa:

Espressorul

–          Asigură-te că espressorul e în perfectă stare de funcționare. Ca să meargă impecabil, trebuie ajustați niste parametri (temperatură, presiune, volum). De asta ar trebui să se ocupe o echipă de tehnicieni – tot ei ar trebui să facă și igienizarea espressorului, de care depinde calitatea cafelei espresso. Dacă ești client KAFUNE, știi că e simplu – ne chemi, venim, rezolvăm.

–          Golește boilerul de orice rest de apă va fi rămas acolo și reumple-l cu apă prospătă.

–          Curăță bine filtrul, portafiltrul și grupul aparatului de uleiurile depuse. Folosește un recipient cu apă caldă și sare de lămâie sau zeamă (de lămâie, desigur), scufundă piesele în acest amestec și lasă-le peste noapte. Sucul de lămâie acționează ca un acid și curăță foarte bine uleiurile arse de cafea, depuse pe filtre de-a lungul utilizării espressorului.

Râșnița

Râșnița este „creierul” operațiunii de extragere a unei cafele impecabile, pentru că cu ea modifici granulația măcinișului și forța cu care tasezi cafeaua, practic cu ea alegi ce fel de espresso bei sau servești (SubExtras, SupraExtras). Ca să te asiguri că râșnița este în stare perfectă de funcționare, urmărește pașii de mai jos:

–          Goleste bolul de cafea veche, asigură-te că nu au mai rămas boabe în tambur;

–          Deschide râșnița la maximum, învârte discul spre „GROSSA ,COASE, GROS”;

–          Adaugă o mână de orez și apasă butonul „ON”- cu viteza râșniței, boabele de orez se vor lovi de pereții cuțitelor și vor elimina resturile de cafea măcinată depuse pe acestea;

–          Când râșnița este pregatită, espressorul curat și în parametri, alege granulația pentru blendul de cafea ales, ia tamperul în mână,  șterge-l pe tricou (la mine „dă bine” o urmă de cafea măcinată pe  tricou) și gata – te poți apuca de făcut oameni fericiți cu o cafea impecabilă. La cât mai multe și mai bune!

Cafeaua e un lucru incredibil. Când te gândești la mirosul hipnotizant al unei cești de cafea proaspăt preparate, la gustul senzațional al primei guri de cafea dimineața. Mmm… Nu cred că ne-am putea imagina – noi, cei care iubim cafeaua – cum ar fi viața noastră fără aceasta.

Au fost însă, dăți în istorie când lucrurile au stat altfel. Când s-a încercat chiar interzicerea cafelei cu totul. Din fericire, așa ceva nu se mai poate repeta în ziua de azi. Astăzi ne bucurăm de accesul la zeci sau sute de rețete exotice de cafea și citim articole desprea cafea cum e acesta. Să trecem la lista de 15:

1. Cafeaua nu s-a numit dintotdeauna așa

Da, „cafea” este un cuvânt universal acum. Însă, el era folosit la început numai în Orientul Mijlociu, provenind din arabescul ”qahwa”, o prescurtare a ceea ce s-ar traduce aproximativ ”vinul boabei”. A ajuns în limba turcă drept ”kahve” după care s-a răspândit mai departe în toate limbile, ajungând și la noi sub forma prezentă de ”cafea”.

2. Boabele de cafea sunt, de fapt, semințe de cireșe

Nu, nu cireșele la care te gândești. Ci din ”cireașa de cafea” care crește în arborele de cafea. Știm, nu sunt cele mai creative denumiri, nu noi le-am inventat. Fiecare astfel de cireașă conține o sămânță sau două care vor fi transformate în cafea după ce vor fi culese, procesate și uscate. Dacă sunteți curioși în legătură cu acest fruct, să știți că sunt mai puțin zemoase decât cireșele noastre, însă sunt foarte dulci.

3. Mitul descoperirii cafelei

Legenda spune că un cioban din Etiopia pe nume Kaldi a descoperit din întâmplare proprietățile cafelei în 850 e.n. Văzând cum caprele sale devin agitate și pline de energie după ce mâncau niște fructe mici și roșii din tufișuri, le-a încercat și el din curiozitate. Mergând către un imam pentru a-i povesti de descoperirea sa, imamul nu a avut o impresie la fel de bună și le-a aruncat furios în foc de unde a ieșit mirosul acela de cafea pe care-l știm cu toții. Oamenii din jur le-au scos din flăcări și le-au pus în apă fierbinte, de unde ar fi apărut și cafeaua. Povestea e, cel mai probabil, doar un mit, însă nu o face mai puțin interesantă.

4. Nu există căsnicie fericită fără cafea

Prin secolul al XVI-lea, Istanbul (Constantinopol pe atunci) era împânzit de cafenele. Cum cafeaua juca un rol într-atât de important în viața de zi cu zi a locuitorilor capitalei încât se spune că a fost dată și o lege care dădea dreptul oricărei femei de a divorța de soțul ei dacă acesta nu îi saitsfăcea nevoia zilnică de cafea. Pare un motiv bun, nu?

5. Cafeaua preparată e mai puternică decât un espresso

Unii ar putea crede că un espresso este mai puternic pentru că pare să fie multă cofeină concentrată într-o cantitate mică de cafea. Însă, într-o doză de espresso găsim doar undeva la 64 de mg de cafea, pe când într-o cafea preparată găsim de regulă cam 95 de mg la fiecare 240 de ml.

6. Cu cât e mai deschisă la culoare, cu atât e cafeaua mai tare

Pare paradoxal, însă există un principiu conform căruia cu cât este boaba de cafea mai deschisă la culoare, cu atât e mai mare concentrația de cofeină. Așadar, dacă vrei ceva tare care să te trezească dimineața – ori să te ajute cu moleșeala de după-amiază – atunci acesta e răspunsul pentru tine. Cu cât sunt mai prăjite și mai închise la culoare, cu atât boabele de cafea vor avea o gust și aromă mai puțin intense.

7. Supradoza este posibilă

Se întâmplă foarte rar ca cineva să își pună viața în pericol din cauza consumului de cafea, dar nu imposibil. Totuși, cele mai multe dintre decese se datorează combinației cu diverse medicamente ori pe fondul unor afecțiuni cronice – nu cafelei în sine. Studiile arată că atâta timp cât bei sub 400 de mg de cofeină pe zi, nu ar trebui să ai probleme. Trecând de această limită te vei lovi de migrene, un puls ridicat, tremurături, greață sau disforie. Poate produce chiar halucinații ori leșin, dar asta se întâmplă numai la doze de 1200 de mg în sus.

8. Mari oameni din istorie și relația lor complicată cu cafeaua

Despre scriitorul Francois-Marie Arouet, cunoscut lumii ca Voltaire, se spunea că bea și câte 40-50 de cești de cafea cu cacao pe zi. Deși asta este mult peste doza recomandată, Voltaire a dus o viață lungă și sănătoasă, ajungând până la 83 de ani. La fel, despre fostul președinte al Statelor Unite, Theodore Roosevelt, se spune că ar fi băut câte 3-4 litri de cafea pe zi. A murit la 60 de ani când un cheag de sânge i s-a dus din picior în plămâni. Cât despre Beethoven, deși n-am putea spune câte cești de cafea bea într-o zi, știm doar că de fiecare dată își număra fix 60 de boabe pe care le măcina pentru o ceașcă.

9. Bach a dedicat o piesă cafelei

Prin 1735, Johann Sebastian Bach a compus ”Schweigt stille, plaudert nicht”, cunoscută și drept ”Cantata Cafelei”. În piesă avem un duet tată-fiică, în mijlocul unei discuții aprinse despre cum ea bea prea multă cafea și de aceea nu-și găsește un soț. În replică, ea spune că de ar renunța, ar ajunge ca o ”friptură uscată de capră”. Tatăl îi dă un ultimatum, iar ea minte spunând că acceptă. Când se întâlnește cu pețitorii, însă, le spune în secret că vor trebui să o lase să bea câtă cafea dorește dacă doresc să o ia de soție.

https://youtu.be/Hi1PY0N3iGs

10. Cafeaua a dus Brazilia la Olimpiadă

În 1932 statul brazilian nu își permitea să trimită toți cei 69 de atleți la Olimpiada din Los Angeles. Așa că i-au urcat într-un vapor cu 50.000 de saci de cafea pe care i-au vândut în diferite porturi pe drum. Ce putem spune altceva decât „ce mare noroc pe brazilieni că sunt cel mai mare producător  de cafea din lume!”.

11. Cafeaua: sursa de inspirație pentru primul webcam din lume

Prin 1991 cercetătorii de la Cambridge au montat o cameră care transmitea imagini live cu un aparat de cafea din ceea ce ei denumeau ”Trojan Room”. Ca să nu mai piardă timpul fără motiv, puteau să vadă încă dinainte de a merge acolo dacă mai aveau cafea sau nu. Câțiva ani mai târziu, camera web a fost conectată la internet și a devenit cunoscută la nivel internațional. Erau oameni care vizionau de curiozitate din toate colțurile lumii, însă cercetătorii au închis-o prin 2001.

12. S-a încercat interzicerea cafelei de mai multe ori în istorie

În 1511 de exemplu, guvernatorul orașului Mecca din Arabia Saudită a interzis cafeaua fiindcă avea impresia că face oamenii să piardă vremea și să ticluiască diverse planuri pentru a-l da jos de la putere. O altă poveste ne spune că pe la începutul lui secolului al XVII-lea, mai mulți prelați de la Vatican voiau să interzică, de asemenea, consumul de cafea fiindcă ar avea efecte „demonice”. Papa Clement al VIII-lea, însă, era un iubitor împătimit de cafea – astfel încât a decis că ar trebui mai degrabă sfințită decât interzisă. Iar acestea nu sunt singurele cazuri. Până și în Imperiul Otoman a fost interzis consumul de cafea în public, în Istanbul, în 1633 – ori chiar și în Suedia s-a încercat interdicție, de câteva ori, din cauza îngrijorărilor că ar putea afecta grav sănătatea.

13. A fost o vreme în care femeile din Londra au făcut o petiție împtoriva cafelei

Se întâmpla pe la finele anilor 1600, când cafenelele erau locul de întâlnire pentru bărbații care voiau să scrie ori să vorbească politică, pierzând zilele și nopțile prin acele locuri. Se spune că soțiile lor, nemulțumite din acest motiv, s-au organizat și au scris ”Petiția femeilor împotriva cafelei”. Sau, cum le plăcea lor s-o numescă, ” acestă băutură abominabilă, blestemată, la mare modă acum”. Nu e sigur că petiția chiar a fost scrisă de femei însă, chiar și așa, trebuie să recunoști că nu citești așa ceva în fiecare zi: ”Pentru o femeie căsătorită este greu de tolerat atunci când se întinde în patul ei conjugal și, în locul unui soț care să răspundă pasiunii arzătoare, găsește un cadavru ambulant ce refuză să răspundă”.

14. Brazilia este cel mai mare producător de cafea din lume

Probabil nu e nicio noutate pentru tine, având în vedere reputația și titlul pe care îl deține de vreo 150 de ani încoace. De fapt, o treime din toată cafeaua din lume provine din Brazilia. Pe locul 2 se află Vietnam cu jumătate din producția Braziliei, urmat de Columbia și Indonezia.

15. Cum a ajuns cafeaua în Europa

Cafeaua a ajuns în Malta la multe decenii după ce ajunsese deja un element important în viața și cultura din înalta societate musulmună din Turcia și Orientul Mijlociu. Maltezii înstăriți s-au îndrăgostit atât de repede de ea încât au deschis și ei cafenele la rândul lor. Venețienii au fost primii care au adus-o pe continent și au făcut un comerț foarte profitabil cu ea. Și, dacă erai curios, prima cafenea din Europa continentală a fost deschisă în Veneția în 1645.

(articol tradus și adaptat din The Daily Meal)

Noi zicem că știți deja asta – dar dacă nu, v-o mai zicem odată: KAFUNE are în ADN-ul său metoda espresso de preparare a cafelei. Noi, cei care am creat KAFUNE, nu contenim să fim uimiți de noblețea, versatilitatea și de potențialul pe care-l oferă cei 30ml de licoare spumoasă extrasă, sub presiunea aburului, din câteva grame de cafea proaspăt măcinată.

Așa că ne-am gândit să punem laolaltă mai multe rețete și combinații din care să te inspiri, atunci când îți dorești mai mult decât un espresso „puro è duro”.

ESPRESSI CU LAPTE – LATTE MACCHIATO, CAFÉ LATTE, CAFÉ BRÈVE

Acum o mie de ani, marele filosof persan Avicenna atrăgea atenția că a turna lapte peste cafea te poate îmbolnăvi de lepră. Europenii au început, jumătate de mileniu mai târziu, să-i demonstreze că nu e deloc așa – motiv pentru care acum, în mileniul III, ne bucurăm de nenumărate rețete de cafea cu lapte. Iată câteva:

LATTE

Un latte înseamnă, de obicei, trei părți de lapte înspumat la abur sub presiune și una sau două doze de espresso. Cele două ingrediente se pun într-o cupă fie simultan, fie cafeaua mai întâi și laptele după. Zahărul, desigur, e după gust, iar opțional, scorțișoara pulbere sau fulgii de ciocolată sunt bineveniți.

LATTE MACCHIATO

Café Latte Macchiato se obține invers față de un Latte simplu. Umpleți un pahar mai înalt cu lapte înspumat la abur, peste care turnați un espresso simplu sau dublu. Adăugați zahăr după gust.

CAFÉ BRÈVE

Este o versiune mai consistentă a unui café latte, în care, în locul unui lapte obișnuit, se folosește un lapte foarte gras sau un amestec de lapte și smântână pentru frișcă.

ESPRESSO MACCHIATO

Se mai numește espresso „pătat”, datorită felului în care se vede laptele înspumat pus peste cafea. Un espresso macchiato se face astfel: preparați un espresso „doppio” (puneți o cantitate dublă de cafea pentru aceeași cantitate de apă în espressor), peste care așezați o linguriță de spumă de lapte.

ESPRESSO CON PANNA

Este versiunea mai „luxoasă” a lui espresso macchiato – în loc de lapte înspumat, se folosește o linguriță de frișcă, de preferință bătută fără zahăr. Nu se amestecă, se soarbe cafeaua prin frișcă.

ALTRI ESPRESSI

Considerat, pe bună dreptate, regele cafelelor, espresso inspiră diverse combinații în culturile unde a ajuns să domine ideea însăși de cafea. Iată câteva rețete care ies din tiparul obișnuit espresso + lactate:

ESPRESSO JOHN WAYNE

Destul de popular în cafenelele texane, Espresso John Wayne se prepară astfel: se toarnă simultan, într-un pahar, trei părți egale din espresso dublu, sirop de vanilie sau de caramel, respectiv frișcă.

ESPRESSO MELYA

Puneți într-o ceașcă o linguriță de pudră de cacao și una de miere. Amestecați, mierea se va absorbi în pulberea de cacao. Turnați peste acest amestec un espresso și amestecați. Opțional, puteți, desigur adăuga și lapte înspumat sau frișcă.

ESPRESSO CORRETTO

Cafeaua espresso „corectată” înseamnă, de fapt, să adaugi un shot (30ml) de brandy, vinars sau coniac peste un shot de espresso. Se consumă fără lapte sau zahăr.

ESPRESSO ROMANO

Această rețetă este o inovație datorată militarilor americani ajunși în Italia în al Doilea Război Mondial, care au considerat rețeta locală de cafea – espresso, desigur – prea amară pentru gusturile lor. Așa că baristi italieni au adăugat fiecărui espresso o felie de lămâie, stoarsă în prealabil și apoi aruncată în ceașcă. Zahărul, ca de obicei, este după gust.

ESPRESSO PONCE LIVORNESE

Potrivit legendei, în 1890 o navă a marinei militare britanice a debarcat și abandonat la mal, în portul italian Livorno, câteva lăzi cu sticle de rom de o calitate execrabilă.  Un barista local inspirat a luat romul și l-a amestecat cu cafea și zahăr – și iată cafeaua „Ponce Livornese”! Între timp, rețeta s-a mai îmbogățit. O cafea Ponce Livornese mai poate include o felie de lămâie, iar pe lângă – sau în locul – romului, brandy sau grappa.

Dar dacă vrei un cappuccino care să reflecte întrutocmai tradiția italiană a acestei cafele-vedetă, atunci citește cu atenție, rândurile de mai jos ți-ar putea salva următoarea ceașcă!

Evident că un cappuccino începe cu un espresso de calitate – dar asta e partea care, cu KAFUNE, se rezolvă cel mai ușor.

Mai puțin ușoară – de-a dreptul meticuloasă, am spune – este prepararea spumei de lapte pentru un cappuccino. În legătură cu asta, cele cinci elemente de mai jos sunt de natură să te ajute să-ți iasă, la final, o ceașcă de adevărat cappuccino ca la mama lui.

Laptele

O vorbă veche spune că, dacă ai început bine, treaba e pe jumătate făcută. Pentru un cappuccino corect ai nevoie de un lapte mai gras, cu minimum 3.5% grăsime. Evident, noi îți recomandăm Spumabianca, laptele special pentru specialități pe bază de cafea espresso. Reține, însă, că tipul și calitatea laptelui vor influența major gustul final al unui cappucino sau al unui caffe latte.

Lattiera (vasul în care prepari crema de lapte)

Un aspect esențial și pe care multă lume are tendința de a-l ignora este vasul în care prepari crema de lapte. Nu obții o cremă cum trebuie cu orice crăticioară, ibric sau pahar. Geometria vasului, materialul din care e făcut, mișcarea pe care o faci cu laptele sub jetul de abur, toate sunt foarte importante – așadar, dacă vrei să faci il vero cappuccino, atenție mare și la acest aspect.

Robinetul de abur

Nu orice robinet va ajuta la producerea spumei de lapte ideale pentru un cappuccino. Există un „standard” al robinetelor – mai ales al capetelor de robinet – capabile să livreze aburul la presiunea și temperatura corecte pentru obținerea spumei de lapte. În espressoarele pe care le-am ales pentru serviciile noastre am ținut cont și de acest detaliu!

Procedeul propriu-zis

Asta e, desigur, partea cea mai dificilă. Felul în care obții spuma aia cu care faci un cappuccino cu textură fină, consistență catifelată și cu gustul și aroma dorite ține și de știință, și de tehnică, uneori chiar de noroc – dar cel mai mult ține de experiență. Nu se învață peste noapte, și nu se învață fără greșeli. Perseverența și perfecționismul sunt, în cele din urmă, calitățile de care ai nevoie ca să devii un barista, profesionist sau la tine acasă!

Latte Art

Dacă prepararea unui cappuccino ține de experiență și tehnică, ultima etapă – cea în care torni spuma de lapte peste espresso – e (sau poate fi) artă, fără nicio exagerare. O mână inspirată și expertă îți va putea desena aproape orice cu spuma de lapte – iar acel „orice” este fix „ingredientul” care transformă o băutură iubită într-o experiență memorabilă.

Sărbătorile iubirii – pentru că, români fiind, punem pe listă și Dragobetele – au, în caz că nu știai, cafeaua lor. Nici nu se putea altfel, pentru că

1. Gestul de a oferi o cafea e întotdeauna o invitație implicită la descoperire, comunicare și apropiere

2. Desigur, există iubire în fiecare ceașcă de cafea <3

Tot în caz că nu știați, sărbătoarea Sf. Valentin, de pe 14 februarie, își are originea într-o legendă medievală, povestită acum jumătate de mileniu de poetul englez Geoffrey Chaucer – grație căruia Sf. Valentin a devenit patronul celor ce se iubesc. Potrivit legendei, Valentin a fost un preot creștin din secolul al II-lea e.n. care, în pofida interdicției date de Imperiul Roman, oficia căsătorii între creștini. A fost executat, devenind un sfânt martir celebrat în creștinismul romano-catolic.

Să revenim, însă, la cafeaua dragostei, care nu este altceva decât… espresso cu ciocolată (alt simbol al iubirii, nu-i așa…?). Iată câteva rețete în care cele două gusturi minunate se pot combina, pentru a încălzi inimile cum trebuie:

1. Într-o tigaie, topim încet, la foc mic, jumătate de ceașcă de ciocolată albă cu lapte și două treimi de ceașcă de lapte gras. Luați tigaia de pe fooc înainte să înceapă amestecul să fiarbă. Turnați amestecul fierbinte într-o ceașcă drăguță și vărsați peste și o porție de espresso abia preparat. Opțional, puteți pune, în afară de zahăr, și un shot de alcool – de pildă amaretto, rom, lichior de portocale sau whisky. Ornați la final cu frișcă și presărați scorțișoară măcinată. Cald și irezistibil!
2. Puteți încerca o versiune înghețată a cafelei de mai sus – păstrați rețeta, dar turnați conținutul în tava de făcut cuburi de gheață, în care puneți și niște scobitori. Bateți separat, într-un bol, frișcă, o linguriță de esență de vanilie și zahăr după gust. Umpleți pe jumătate un pahar elegant cu amestecul de frișcă și plasați deasupra cubul de cafea înghețată cu scobitoare. Glazurați cu fulgi de ciocolată
3. Puteți încerca variante pe baza cafelei cu ciocolată înghețată de mai sus – într-un pahar de Martini, de pildă, cu lichior de trandafiri, ori peste o cupă de vin spumant în care ați pus și cuburi de gheață.

În numele iubirii, desigur!

O poveste menită să ne țină de cald, la propriu – cafeaua irlandeză (caife Gaelach, în gaelică) s-a născut din nevoia de a ne încălzi după expunerea prelungită la temperaturi scăzute.

Mai întâi, însă, puțină istorie.

În 1927, americanul Charles Lindbergh traversează Atlanticul cu avionul – punct de cotitură în istoria aviației globale. În următoarele două decenii, Irlanda devine avanpostul european al zborurilor comerciale din America – zboruri care se făceau cu hidroavionul. Călătoria cu „vaporul zburător” era lungă și foarte, foarte friguroasă, motiv pentru care primul lucru pe care ți-l doreai când ajungeai la finalul zborului era ceva cald de băut. Ca să-ți faci o idee despre cum ajungeai în America în anii 30 și 40 din secolul trecut, urmărește acest scurt documentar:

În acest context, în iarna lui 1942, Joe Sheridan, bucătarul-șef al restaurantului de la Port Foynes, a avut ideea de a adăuga whisky în cafea ca să încălzească pasagerii abia debarcați din hidroavioane. Legenda spune că un astfel de pasager ar fi întrebat, public, dacă ce bea e cafea braziliană, moment în care Sheridan a replicat „nu, e cafea irlandeză!”. Și așa i-a rămas numele!

Rețeta de bază a cafelei irlandeze – azi considerat cocktail și servit ca atare în mai toate pub-urile din lume – e simplă: se amestecă o parte whisky irlandez, două părți cafea espresso și o linguriță de zahăr brun, iar la final încă o parte de frișcă.

Evident că dincolo de simplitatea proporțiilor există nenumărate rețete și ingrediente suplimentare, însă baza e aici: 80 ml (două-trei porții de espresso), 40 ml de whisky irlandez, 30 ml de frișcă și o linguriță de zahăr brun.

În rest, cum spun irlandezii – „Sláinte” („sănătate!”) și „Céad míle fáilte!” („o sută de mii de salutări!”)!

Navigatori pricepuți și oameni de afaceri și mai pricepuți, olandezii au fost primii vest-europeni care au cultivat și consumat cafea și care au făcut bani din cafea.

Primul succes l-au înregistrat la finele secolului al XVII-lea (în 1688, mai precis), cu plantațiile de cafea de pe insula Java (fostă colonie, acum parte a Indoneziei), cu arbuști de cafea aduși din Etiopia și Yemen, cultivați și altoiți mulți ani în serele Grădinii Botanice din Amsterdam. Cafeaua adusă din Java ajunsese la mare preț, iar boabele de Java și cele aduse din Yemen dădeau primul blend de cafea ale Europei. Acesta se numea Mocha-Java – Mocha fiind, la vremea respectivă, principalul port comercial din Yemen.

În timpul în care Olanda a fost o mare putere colonială, antreprenorii din Țările de Jos au început să planteze cafea nu doar în Java, ci și în alte colonii, cum ar fi Ceylon (actuala Sri Lanka) și în nordul Americii de Sud, în Surinam (Guyana Olandeză).

Spre deosebire de alte culturi europene, unde a fost inițial privită cu scepticism, cafeaua s-a bucurat de la bun început de o popularitate uriașă în Olanda, unde artiștii, oamenii de știință, politicienii și negustorii au sprijinit public, în permanență, beneficiile consumului de cafea.

Să vedem, însă, cum le place – sau „plăcea”, mai degrabă, că acum o beau în multe feluri – olandezilor să-și bea cafeaua:

Rețeta de cafea olandeză

Pentru o cafea olandeză trebuie pregătit mai întâi concentratul de cafea (sună bizar, nu…?), care se face astfel:

1. Într-o oală pui cam 200 de grame de cafea măcinată mediu (ca de filtru) peste care arunci trei căni de apă rece și amesteci pînă se omogenizează
2. Acoperi oala și o lași la rece 24 de ore
3. După o zi, strecori tot conținutul cu o sită fină și păstrezi sticla cu concentrat la frigider (rezistă 3-4 zile)

Ei bine, ca să-ți faci o cafea olandeză, umpli o ceașcă cu apă fierbinte în care torni o lingură și jumătate de concentrat rece. De aici poți adăuga, după gust, zahăr, lapte cald, scorțișoară etc.

Merită încercat, nu…?

Istoria, de de data asta – și nu legenda – consemnează faptul că un anume Nathaniel Conopios, care lucra la Colegiul Balliol din Oxford, un universitar născut în Creta și educat la Istanbul, a preparat prima cafea din Anglia. Cu toate că a fost dat afară din Universitate la scurt timp după acest moment – pentru motive care nu au legătură cu cafeaua – faptul că-și făcea cafea și modul în care o prepara au rămas în Oxford unde, de altfel, s-a și deschis, în 1650, prima cafenea din Albion. A doua „coffee house” din Anglia s-a deschis doi ani mai târziu, la Londra.

De aici s-a ajuns, în niciun secol, la miile de cafenele, mai mult sau mai puțin rivale cu ceainăriile și pub-urile, care au împânzit Regatul Unit și care sunt și azi parte integrantă a stilului de viață britanic.

În ciuda clișeului legat de faptul că, la englezi, cafeaua ar sta în umbra ceaiului, cafenelele au devenit rapid locuri de socializare intelectuală, în care clienții puteau afla noutățile și schimba idei și păreri. Numeroși artiști, scriitori, filosofi, politicieni, oameni de afaceri frecventau localurile unde se consuma cafea. Mai mult, câteva dintre cele mai cunoscute firme și societăți britanice – The Royal Society, Lloyd’s of London, casele de licitații Sotheby’s și Christie’s, ba chiar și London Stock Exchange își revendică nașterea din conversații purtate de fondatori în „coffee house”.

Să vedem însă și câteva feluri în care le place englezilor să-și bea cafeaua:

Coffee grog

Într-o ceașcă se pun coajă rasă de portocală și lămâie, o linguriță de zahăr, o linguriță de unt nesărat, puțină scorțișoară, nucșoară rasă și două cuișoare, peste care se toarnă cafea neagră, tare (în zilele noastre, se prepară cu două espresso). Opțional, se mai pot adăuga frișcă deasupra și/sau un shot de rom brun.

Café Inglese

Numele este italienesc doar pentru că, la fel ca la grogul de mai sus, în zilele noastre se folosește cafea  preparată după metoda espresso. Altfel, café inglese este echivalentul britanic al cafelei Americano și al Long Black-ului australian. Adică umpli pe jumătate o cană cu apă fierbinte, în care torni două porții de espresso, lapte încălzit la frother și zahăr ori frișcă, după gust.

Fig Coffee

Este una dintre cele mai vechi rețete englezești de cafea – un amestec de boabe de cafea și smochine uscate. Smochinele se taie și se coc timp de circa 20 de minute la cuptorul dat la 180 de grade, apoi se lasă la răcit. Boabele de cafea se macină împreună cu smochinele uscate, în proporție de șase părți cafea boabe și o parte smochine uscate, după care vă preparați cafeaua prin metoda preferată.