Mozart ar fi rămas necunoscut într-o lume surdă
Pentru mulți oameni, cafeaua – lucru valabil și pentru multe alte alimente – este băutura aceea energizantă care te pune pe picioare dimineața. Gustul, calitatea, pretextul perfect pentru reflecție sau pentru dialog, plenitudinea senzațiilor stârnite de o aromă sau un gust anume – într-o expresie, „experiența hedonistă” – sunt secundare, dacă nu inexistente pentru ei. Dacă bei vin doar ca să te amețești sau îmbeți, faptul că ai în față un cupaj baricat și maturat din soiuri nobile, curat de un oenolog va fi irelevant. La fel pentru un whiskey, vreun soi anume de pește sau o rețetă celebră.
Pentru alți mulți oameni însă, cafeaua e mai mult decât nevoia funcțională de energizare. Este toate cele de mai sus și mult mai mult. În jurul acestui „mult mai mult” gravitează o întreagă cultură a satisfacției simțurilor cu arome, texturi și gusturi – și la această cultură se referă analiza senzorială.
Istoria modernă a cafelei e plină de producători care nu au rezistat mult pe piață pentru că, deși produceau calitate, nu știau să o comunice – implicit, publicul nu era educat să știe ce consumă și de ce o anumită cafea merită mai mult decât o alta.
Ei bine, analiza senzorială fix cu asta se ocupă.
Cu înțelegerea, descrierea și interpretarea cafelei astfel încât cei care o beau să poată trece dincolo de „băutura energizantă care te trezește dimineața”. Într-un sens, experiența cafelei poate fi comparată cu cea a marilor religii monoteiste – cafeaua este „textul sacru”, iar experții care descoperă și analizează senzorial cafeaua și povestesc despre arome de pâine coaptă sau caise confiate, de retrogust de ciocolată și alte asocieri pe care le putem face reprezintă sacerdoțiul, „preoții” care interpretează cafeaua pentru cei care o iubesc, ”credincioșii” acestei băuturi.
În ultimul secol, metodele de analiză și interpretare a proprietăților unei cafele și crearea unui blend de cafea s-au perfecționat și dezvoltat substanțial. Acest lucru a permis, practic, deschiderea unei punți de comunicare între cafea și cel care o apreciază, în sensul în care percepția publicului față de tipul, momentul, maniera în care se bea o cafea s-a îmbogățit foarte mult.
Iar aici ajungem la KAFUNE.
KAFUNE nu este o cafea anume, ci un brand de cafea, care în acest moment propune șapte blenduri, gândite de experți italieni pentru gusturi, procedee de preparare, momente, locuri, senzații. În crearea acestor blenduri am ținut cont de aceste diverse raportări ale consumatorului din România la cafea: ce le place să bea unora sau altora, cum, unde, cu cine, în ce moment al zilei. În spatele acestor decizii s-au aflat acești „preoți” ai cafelei care au asociat un gust, o aromă, o trăsătură specifică a unui soi de cafea cu ceea ce așteptăm noi de la cafea.
De aceea spunem în comunicarea noastră că cel puțin unul dintre blenduri ți se potrivește – pentru că în spatele fiecăruia se află un amestec de știință, cercetare de piață și poezie a stărilor și simțurilor umane. Iar noi am vrut să „traducem” cafeaua nu pe gustul, ci pe preferințele românilor.