De când, de ce și cum își iubesc germanii cafeaua
„Ah, ce dulce-i gustul de cafea! Mai adorabil ca o mie de sărutări, mai dulce ca vinul muscatel!” – aceasta necondiționată declarație de dragoste pentru cafea este parte din libretul uneia dintre cele mai populare compoziții ale lui Johann Sebastian Bach – Cantata cafelei (Kaffe Cantata, BWV211), din 1732.
Istoria culturii cafelei în Germania e veche și nu lipsită de aventură. Inițial, cafeaua a fost privită cu suspiciune și mulți s-au opus consumului – inclusiv Frederic cel Mare, regele Prusiei care, în 1773, declara indignat: „Toată lumea bea cafea. Dacă se poate, împiedicați acest lucru! Supușii mei trebuie să bea bere… Regele nu crede că soldații care beau cafea pot fi de încredere să reziste la greu și să înfrângă dușmanul în cazul vreunui nou război!”.
În ciuda opoziției la cel mai înalt nivel, luciditatea a avut câștig de cauză, iar din secolul al XVIII-lea în toate marile orașe germane s-au deschis cafenele, atrăgând numeroși clienți de seamă între care Bach, Goethe și Beethoven (acesta din urmă, spune legenda, număra exact 60 de boabe de cafea pe care le râșnea pentru o ceașcă). Marele Bach organiza chiar serate muzicale în cafeneaua Zimmermann din Leipzig.
Tot de Germania se leagă și cel mai cunoscut mod în care se bea cafea acasă în zilele noastre: filtrul de cafea de hârtie – și metoda de filtrare a zațului – au fost inventate în 1908 de o gospodină din Dresda, Melitta Bentz.
Germanilor le place, în general, cafeaua tare, făcută din boabe proaspăt măcinate, servită cu un pahar de brandy sau cu un pic de frișcă – dar să vorbim un pic despre…
Cum își beau nemții cafeaua?
- O rețetă preferată e să amesteci în părți egale cafea și ciocolată caldă, cu o linguriță de zahăr, lapte cald sau frișcă.
- O alta – un shot de cherry brandy – sau de sirop simplu de cireșe – peste o cafea tare, cu o linguriță de zahăr și cu frișcă.
- Eiskaffee – cafeaua lor preferată vara – se face astfel: torni, într-o cupă, o cafea tare și rece peste două porții de înghețată de vanilie, ornezi cu frișcă peste care pui un vârf de cacao pudră sau fulgi de ciocolată și o wafer olandeză dulce.
Nu putem încheia această scurtă listă fără una dintre cele mai cunoscute cafele germane – Pharisaer, adică „Fariseul”. Legenda spune că un țăran din nordul Germaniei a încercat să ascundă faptul că bea alcool la botezul fiului său, fapt interzis de pastorul care oficia ceremonia – așa că a adăugat cafea și frișcă peste rom, încercând să ascundă mirosul specific. Pastorul însă a simțit alcoolul și i-a numit pe părinții bebelușului „farisei”, adică ipocriți.
4. Pharisaer se face așa: într-o ceașcă torni un shot de rom, acoperi cu cafea și zahăr, iar la final frișcă. Nu amesteca!
Citește și despre 3 feluri aparte în care beau italienii espresso!